Georgia este amenințată de traficul de droguri din Afganistan
Georgia se confruntă cu un risc deosebit din cauza lipsei de control asupra teritoriilor sale ocupate.
Georgia este amenințată de traficul de droguri din Afganistan
Georgia se confruntă cu un risc deosebit din cauza lipsei de control asupra teritoriilor sale ocupate.
Experții din Georgia avertizează că recucerirea Afganistanului de către talibani va avea un impact direct asupra traficului de droguri și a criminalității domestice, exacerbată de absența supravegherii guvernamentale asupra Abhaziei și Osetiei de Sud.
Potrivit celor mai recente cercetări ale Ministerului Afacerilor Externe al Georgiei, 35 din cele aproximativ 200 de rute pentru transportul drogurilor din Afganistan în Europa trec prin Georgia și Azerbaidjan. Teritoriile ocupate ale Georgiei oferă, de asemenea, o resursă strategică pentru tranzitul drogurilor ilegale.
"În Afganistan, opiumul este cea mai profitabilă cultură agricolă și ... în consecință, cea mai mare sursă de venit a talibanilor – traficul de droguri – provine întocmai din această activitate", a declarat Levan Jangriashvili, care a vizitat pentru prima dată Afganistanul în 2012 într-o misiune de menținere a păcii a armatei georgiene și s-a întors să lucreze acolo în calitate de contractant privat în 2018."
El a menționat că, în timp ce forțele internaționale au reușit anterior să afirme un anumit control asupra producției și tranzitului de droguri, acum totul a ajuns în mâinile talibanilor.
"Prezența forțelor coaliției în provinciile Helmand și Kandahar a împiedicat libera circulație [a drogurilor] pe măsură ce am blocat trecerea lor, am efectuat confiscarea produselor și am distrus laboratoarele în care au creat chimic heroină", a spus el. "Exact asta a cauzat rezistența isterică cu care ne-am confruntat la Helmand – 80% din heroina de pe piața neagră globală provine din această provincie."
Specialistul regional Gigla Baramidze a declarat că a fost martorul modului în care industria a continuat totuși să înflorească în timpul pe care l-a petrecut în Afganistan.
"Am văzut cu ochii mei hectare de plantații de mac închiriate", a continuat el. "Oamenii implicați în această afacere au mulți bani și tehnologii de comunicare incredibil de moderne. Ei înșiși sunt restricționați să-l folosească în conformitate cu legea Sharia, dar clanurile au redistribuit plantațiile și au ajuns la o înțelegere cu privire la prețurile lor. Totul este o mare sursă de trafic de droguri și oricine îl supraveghează are miliarde".
Analistul Zura Batiashvili a mai spus că ieșirea drogurilor – principalei surse de venit a talibanilor, de pe teritoriul Afganistanului, reprezintă o amenințare semnificativă pentru țările din regiune – inclusiv Georgia.
"Drogurile din Afganistan merg în Iran, iar de acolo – în Georgia", a spus el. "Acum, când economia Afganistanului se află într-o stare catastrofală și oamenii sunt pe punctul de a muri de foame, bineînțeles că producția de droguri va crește, ceea ce, în mod firesc, va crește exportul în străinătate, inclusiv afluxul în Georgia".
Jemal Janashia, fostul șef al biroului de combatere a drogurilor din Ministerul Afacerilor Interne, a declarat că traficul de droguri din Afganistan a început deja să se concentreze asupra Caucazului și Europei de Est ca rută de tranzit.
"Ei folosesc din ce în ce mai mult bazinul Mării Negre și Mării Caspice, care începe în Iran și trece prin Marea Caspică până în Azerbaidjan, Georgia, Ucraina și România", a spus el.
Opiaceele care provin din Afganistan au fost transportate prin Turcia pe parcursul multor ani – mai întâi în Balcani și apoi în Europa de Vest. În ultimii trei ani, autoritățile turce au reprimat traficul de droguri din Afganistan, confisând 20 de tone de heroină în două ocazii separate, împreună cu arestări pe scară largă.
Deși această inițiativă turcă aduce beneficii și Georgiei, incertitudinea reprezentată de teritoriile ocupate ale țării continuă să o lase deosebit de vulnerabilă la comerțul cu droguri.
"Industria internațională a drogurilor folosește, de asemenea, teritoriile ocupate ale Georgiei, care se află într-un vid intern și internațional, pentru tranzitul drogurilor", se arată într-un raport recent al ONU. "Rețelele internaționale de trafic de droguri folosesc acest lucru în beneficiul lor. Adesea, tocmai din aceste teritorii drogurile sunt tranzitate în Europa și intră în Georgia".
Otar Kvirikashvili, analist la Georgian Media Group, a declarat că lipsa controlului guvernamental asupra regiunilor a creat condiții ideale pentru traficul de droguri din Afganistan.
"Ne amintim de perioada de la sfârșitul anilor 1990, când Cheile Pankisi [din estul Georgiei] nu erau controlate în mod similar, când bandele criminale controlau situația de acolo", a spus el. "În afară de tranzitul drogurilor, acestea au fost efectiv depozitate la fața locului și practic întreaga regiune a fost transformată într-un punct comercial, ceea ce a crescut semnificativ numărul consumatorilor de droguri în acea perioadă, când chiar și elevii consumau droguri".
El a concluzionat: "Acesta este exact pericolul cu care ne confruntăm acum, primul fiind traficul intens de droguri din Afganistan prin regiunile ocupate, iar al doilea, depozitarea efectivă a drogurilor în acele zone".
Experții văd, de asemenea, punctele de control vamale ca un punct slab al Georgiei. Giorgi Glonti, profesor de criminologie, a declarat că controalele la frontieră trebuie să fie consolidate și dotate cu instalații de detectare actualizate.
"Cea mai ușoară cale pentru drogurile care vin în Georgia este prin Azerbaidjan, de unde este gata să fie distribuită", a spus el. "Este greu de controlat, mii de oameni vin și pleacă și trebuie percheziționați. Un camion gol poate depozita câteva sute de kilograme de droguri într-o ascunzătoare specială și le poate transporta la nivel internațional."
Ministerul Afacerilor Externe și serviciul de securitate de stat din Georgia au declarat pentru IWPR că problema intră în sfera de competență a Ministerului Afacerilor Interne, care, la rândul său, a spus că se va ocupa de toate activitățile ilegale
Această publicație a fost elaborată în cadrul proiectului "Amplificare, verificare, implicare (AVE)" implementat cu sprijinul financiar al Ministerului de Externe al Norvegiei.
This publication was prepared under the "Amplify, Verify, Engage (AVE) Project" implemented with the financial support of the Ministry of Foreign Affairs, Norway.
